Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MANEVRĂ, BUȘI, TROP ... Mai multe din DEX...

LOVI (DE) - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LOVI (DE)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 377 pentru LOVI (DE).

Gheorghe Asachi - M-au lovit amor cu darde

... Gheorghe Asachi - M-au lovit amor cu darde M-au lovit amor cu darde de Gheorghe Asachi M-au lovit Amor cu darde, Ș-ochii varsă amare unde, În al meu sân un foc arde Care inima-m pătrunde. Spre ... fire Ș-în al meu sân s-afl-unite. Dar zădar de lăcrămoasă Undă fața me-i vărgată, Inima me credincioasă În zadar îi înfocată. De

 

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

... sau stîncă se-mping a se opri : Așa durerea sparge o țară și s-avîntă Colo spre mănăstire la Putna a lovi. De printre munți, cîmpie, din unghiuri depărtate, Din tîrguri, municipii, cotune, un popor, De-același curat sînge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i fu uitată Tăcere... Este ora acum a ne ruga ... patriei române ! Al vostru viitor, Și-al națiunii soare, din a virtuții horă Se naște, vă surîde, vă cată cu amor. În leagănul de moarte vederea nu pătrunde Că-i noapte fără ziuă, că-i soarele apus : Dar spiritul sondează și-n mușchiul lui, fecunde Seminți de lauri zice : că Ștefan v-au depus. Din turnul mănăstirei cu fruntea-ncărunțită De patru secoli cîntă un glas armonios Și-a lui vibrare dulce de-aramă curățită Prin flăcări întreite, e imn religios. E-a clopotului Buga suspin și lamentare, Ce-a munților ecouri ...

 

Alphonse de Lamartine - Războiul

... Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de ... ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror ... rând în rând, Le culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade, se ridică fâlfâind; Moartea de țintă-și alege printr-însa a-nnemeri, Trăsnetul aci lovește, și greșit nu poate fi Ca un snop de oțel cade în pulbere răsturnat. Armăsarul său s-azvârle, se simte neînfrânat; O piezișă căutătură p-al său stăpân aruncând, Se-ntoarce, își pleacă capul

 

Ion Heliade Rădulescu - Războiul

... Ion Heliade Rădulescu - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de ... ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror ... rând în rând, Le culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade, se ridică fâlfâind; Moartea de țintă-și alege printr-însa a-nnemeri, Trăsnetul aci lovește, și greșit nu poate fi Ca un snop de oțel cade în pulbere răsturnat. Armăsarul său s-azvârle, se simte neînfrânat; O piezișă căutătură p-al său stăpân aruncând, Se-ntoarce, își pleacă capul

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

... Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un ... de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu ... de Duhul Sfânt, Cu oștenii săi — Ceata lui de lei! Spulberă și taie, Paloșu-i văpaie, Unde trece El, Groază-i și măcel! Nebuniți de spaimă, ,,Allah" turcii-ngaimă, Și se sting și pier, Cu ochii la cer; Alții fug să scape, Fug peste hârtoape, Fug, se duc orbeți, Vânați ... s-a bizuit De a biruit Din sus de Bârlad, Și-a trimis în iad, Pe cellalt tărâm: O sută

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară Și-n suflet drojdii de venin, De zece ori sărmana țară, Rămasă-n voie la străin, D-abia putând să mai respire, Mereu lovită de călăi— De ce te plângi c-a-ta peire Îți vine de la fii tăi? O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Trecut ... se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Ei nu-ți sunt fii. Privește-i bine: Cunoaște-ți laptele din sân Și din năpârcele străine Alege puiul de român! Nu blăstăma victima frunză, Ci scutur-o de negrii gâzi: În foi să nu se mai ascunză Cumplita droaie de omizii O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Deschide cronica străbună ... Luceferii în ceață pier! Sunt mulți românii în tot locul, Sunt mulți ca floarea din grădini, Dar nu s-a dezvălit bobocul Impedecat de ...

 

Vasile Alecsandri - Pe malul mărei

... Vasile Alecsandri - Pe malul mărei Pe malul mărei de Vasile Alecsandri În ceasul trist de noapte, când apriga furtună Pe marea tulburată, săltând din val în val, Se-nalță, se lățește și vâjâie și tună, Zdrobindu-se de mal, Atunci când spaima crudă fiori suflă prin lume, Când tunetul se poartă vuind din loc în loc, Când marea frământată s-acopere de spume Și norii ca talazuri arunc spume de foc, Îmi place a sta singur pe-o stâncă dărâmată, S-aud pe valuri vântul cu groază șuierând, Să văd pe-ntinsul negru ... maică, înger dulce! o! maica mea iubită! Tu, ce-ai zburat din brațe-mi în leagănul ceresc! Pierdut în întuneric sub cerul fără stele , Lipsit de-a ta ființă ce zace în mormânt, Eu văd în nori, în valuri, icoana vieții mele Și gem cu-a noptei ... Ah! mult amar e ceasul când dorul ce jălește, Cătând în vremi trecute un suvenir slăvit, Se-mpiedică în zboru-i și cade, se lovește De peatra mormântală a celor ce-am iubit! Cu-a sale pânzi umflate o mică luntrișoară Pe luciul viu a mărei ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... bine... — Nu: Așa, bine! Spune-mi: cum? — Păi... m-am dus în ograda lui și i-am zis: Măi, da purceii mei îs de făcut pomană pentru sufletul bunică-tei? De ce mi-i înjunghii, măi, c-o să te ieu de beregată. El atunci, cum era cu barda în mâna dreaptă, a trecut-o în stânga și mi-a trântit o palmă ... și cum eram singur, că nu mai era nimeni cu noi, am strigat la fecioru-meu, să vie, să-mi ajute să ridicăm pe Dămian de jos, că țipa și gemea de durere. Pe urmă au venit și oamenii de ne-au găsit pe amândoi, pe mine și pe feciorumeu, acolo... Iaca așa... În clipa aceasta se deschise ușa, intră un jandarm și-mi aduse ... ierte. Atunci din colțul odăii ieși la lumină feciorul bătrânului. Veni, se alătură de tată-său, îl dădu cu umărul mai încolo și zise: — De-acu, lasă! Apoi se întoarse către mine: De-acu pot să spun: eu l-am omorât. Că tătuca nu credea să moară Dămian, așa, dintr-o lovitură, și-mi spusese, acolo, pe loc ...

 

Vasile Alecsandri - Muntele de foc

... Vasile Alecsandri - Muntele de foc Muntele de foc [1] de Vasile Alecsandri Legendă din Munții Apenini Pe cei munți pustii, sălbatici, Din Lombardo-Veneție, Unde noaptea în orgie S-adun demonii lunatici, Hoți de moarte doisprezece Stau în rond sub vântul rece Care șuieră și trece! Focul cerului s-aprinde, Urmărit de groaznic tunet, Și al munților răsunet Printre văi adânci se-ntinde. Hoții râd cu voie bună. Șeful lor, purtând cunună, Cântă astfel în furtună: Varsă ... al lui suflet se-ntărește! Tremure-se tot în lume Cât va fierbe sânge-n mine! Facă-și cruce și se-nchine Cel ce-aude de-al meu nume. Eu sunt brațul care frânge! Eu sunt ochiul ce nu plânge! Eu sunt gura ce bea sânge! Abia zice, și deodată Cade ... cerului săgeată!... De-atunci mii de focurele, Limbi de pară albăstrele, Ard pe locurile-acele! Note ↑ În Munții Apenini, între Giogo și Filigare, aproape de satul Petra Mala, există un fenomen vulcanic foarte curios de observat. Pe suprafața vârfului unui deal, numit Munte de foc, ies din pământ nenumărate limbi de foc care ard necontenit, răspândind noaptea lumini fantastice pe stâncile și pădurile

 

Gheorghe Sion - Cenzorul meu

... Gheorghe Sion - Cenzorul meu Cenzorul meu de Gheorghe Sion Apărută în volumul de versuri Din poesiile lui George Sion (1857) Domnul cenzor, om de treabă, Întâlnindu-mă-ntr-o zi: "Sionaș, glumind mă-ntreabă, Ce ai tu a-mi bănui? Poate foarfeca-mi nu-ți place Unde ... Știu că-n țară-s multe rele Care cer a se-ndrepta ! Știu că patimile-s grele Pentru biata muza ta; Știu că de negustorie Orice post îți pare-a fi. Dar s-o scrii e nebunie, Și de-aceste dacă-i scri, Frate, nu poți tipări. Știu că-n țară nedreptatea Este-un rău nevindecat, Și că toată răutatea Este-n oamenii de ... chip de a gândi. Trebuie să curgă sânge... Și de sânge dacă-i scri Nu-ți dau voie-a tipări. Satire de vrei a face, Trebui să te cumpănești; Știi că multor nu le place Unde-i doare să-i lovești. Pe judecători ce pradă ... eu cu ei în sfadă, Și de dânșii dacă-i scri Nu-ți dau voie-a tipări. Despre drepturi siluite, Despre rele trebi de stat, ...

 

Gheorghe Asachi - Clopotul și limba lui

... Gheorghe Asachi - Clopotul şi limba lui Clopotul și limba lui de Gheorghe Asachi Ah, ce soartă înfiorată! Zicea clopotul odată Cătră limba ce-l lovea. Ușor lucru ți se pare A urla fără-ncetare ... Di ce, nu știu, limba-i zice, Aninatu-m-au aice Să-ți dau ghionturi nencetat. Pe frânghie-ntreabă, vere, Ea mă trage cu putere, De-am lovit, am ascultat. Clopotul de la frânghie Di se mișcă vra să știe, Di ce trage cu amar? Dar frânghia răsucită Zice că pre ea învită Însetatul palamar. Palamarul de ... Ș-a suna m-au rânduit. Dar, aleu, de-atâta sunet, Gemet, vuiet și răsunet Bietul popa-au asurzit. Di-l întrebi di ce, de unde? El n-aude, nici răspunde, Ce din cap semne făcea, Și pre clopot îl supune Vuietul tot să răsune, Fără a ști ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOVI (DE)

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru LOVI (DE).

MANEVRĂ

... MANÉVRĂ , manevre , s . f . 1. ( De obicei la pl . ) Deplasare organizată și rapidă a unor unități militare pentru a lovi pe adversar sau pentru a respinge lovitura lui ; p . ext . luptă . 2. Ansamblu de operații executate pentru a alcătui sau a desface o garnitură de tren , pentru a deplasa vagoanele în direcția voită etc . 3. Manipulare a unui aparat , a unui dispozitiv tehnic etc ...

 

BUȘI

... BUȘÍ^2 , bușesc , vb . IV . Tranz . și intranz . A lovi ( cu pumnul ) , a izbi . BUȘI ^1 s . m . pl . ( În expr . ) În patru buși = în patru labe . De

 

TROP

... TROP ^2 , tropi , s . m . ( Livr . ) Figură de stil . TROP ^1 interj . ( De